Motorul de cautare Wolfram (computational knowledge engine) iti da un raspuns la o intrebare, nu iti returneaza legaturi sau mii de solutii ci iti da un raspuns exact. In Google cauti de exemplu Cine este Malcom Gladwell si primesti o lista de 1 mil de rezultate. Wolfram promite unul singur, raspunsul corect la intrebarea ta.
Pana acum au aparut putine informatii despre acest proiect, printre care se numara si un interviu luat de Nova Spivack (omul din spatele proiectului Twine.com) si el spune:
In fact it may be as important for the Web (and the world) as Google, but for a different purpose. It’s not a “Google killer” — it does something different. It’s an “answer engine” rather than a search engine.
Ideea de motor de cautare bazat pe intrebare si raspuns?
Cateva ziare germane numesc deja motorul Wolfram un “Google-Killer” insa Wolfram nu este un concurent direct pentru Google; el este un “computational knowledge engine”. Functioneaza simplu; pui o intrebare: “Cati locuitori are Leichlingen?” si iti va raspunde “29.789 locuitori”.
Motorul nu este limitat la a afisa documente in care ar putea sa se gaseasca raspunsul (precum o face Google). Wolfram iti raspunde la intrebare. Nu functioneaza pe perechi de intrebari/raspunsuri salvate in baza de date. Se foloseste de algoritmi matematici pentru a calcula un raspuns.
Ca sa fiu mai exact, Wolfram Alpha nu raspunde doar la intrebari, te ajuta sa navighezi pe relatii logice care leaga intrebarea ta de alte posibile intrebari si subiecte. Poti astfel sa ajungi sa pui noi intrebari, sa ai acces la diagrame si sa poti sa iti explorezi ideea cu care ai inceput cu noi posibilitati.
Cine este concurenta lui Wolfram Alpha?
Concurenta este constituita de toate terminalele la “Global Brain”, precum ar fi Wikipedia, Cyc, Freebase, True Knowledge, START si, de ce nu, Tpu.
Ce se afla in spatele algoritmului Wolfram?
Wolfram Alpha substitutes computation for storage. It is simply more compact to store general algorithms for computing the answers to various types of potential factual questions, than to store all possible answers to all possible factual questions. In then end making this tradeoff in favor of computation wins, at least for subject domains where the space of possible factual questions and answers is large. A computational engine is simply more compact and extensible than a database of all questions and answers.
Stephen este mintea din spatele aplicatiei Mathematica si a cartii A New Kind Of Science ( destul de controversata in 2002 datorita subiectului tratat, o analiza interesanta a cartii lui aici) insa este si un antreprenor de success – probabil acest lucru face Wolfram un proiect atat de interesant (si pe mine atat de interesat de subiect). Putina lume stie insa ca Sergey Brin (unul dintre fondatorii Google) a lucrat in firma lui Wolfram ca si practicant.
Wolfram Alpha este rezultatul muncii adunate la Matematica si NKS si combinate in un nou proiect:
With Mathematica, I had a symbolic language to represent anything – as well as the algorithmic power to do any kind of computation. And with NKS, I had a paradigm for understanding how all sorts of complexity should arise from simple rules.